Planta mediteraneana ce poate creste sub forma de tufa inalta sau poate fi dirijat sub forma de pom ce atinge uneori si 8 m inaltime, smochinul este recunoscut pentru fructele sale gustoase.
Smochinul isi pierde frunzele toamna ca si copacii din zona temperata. Plantele crescute in interior isi pastreaza frunzele o perioada mai indelungata. Crengile batrane sunt butucanoase si acoperite de o scoarta neteda si aspra. Ea poate fi zgariata cu unghia si are culoare gri-albicios, fara prea crapaturi. Acolo unde au fost taiate crengi mai groase, arborele dezvolta la maturitate noduli mari ca niste tumori care il fac sa arate foarte sculptural. Este modalitatea lui de a-si cicatriza ranile. Frunzele de un verde viu sunt lobulare, cu un diametru de aproximativ 30 cm, palmate, crestate adanc si rotunjit, cu 1-5 nervuri spinale si petiol destul de lung. Sunt paroase pe ambele fete, mai aspre deasupra si matasoase dedesubt.
Florile sunt verzulii si practic invizibile la capatul smochinei mici de culoare verde. Aceasta se formeaza dintr-un mugure aflat cel mai adesea la baza unei frunze. La aparitie, smochina nu este mai mare decat o boaba de mazare. Smochinul nu are nevoie de polenizare pentru a rodi. Florile sunt toate de sex feminin si se autopolenizeaza (fenomen tipic smochinilor).